Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală Citeste mai mult: adev.ro/qr6a0t

0
145

Românii care vor opta pentru o carte de identitate electronică vor putea beneficia şi de semnătură digitală începând din luna august, a anunţat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman. În prezent, cei care vor să semneze documente în format digital trebuie să achiziţioneze un soft special, care poate costa până la 100 de euro.Altfel, până la implementarea noilor „buletine cu cip”, singura semnătură recunoscută de statul român este cea „de mână”, pe documente în format letric   „Din august vom începe să avem documente de identitate electronice. Dimensiunile vor fi comparabile cu cele ale unui card bancar. Acest instrument va conţine, pe lângă identitatea digitală, un spaţiu digital în care fiecare persoană va putea stoca «semnătura digitală». Statul român trebuie să asigure fiecărui cetăţean dreptul de a semna electronic, asumându-şi costurile acestui instrument. Romania, go digital!”, a scris ieri, pe Facebook, ministrul Digitalizării, Ciprian Teleman.   La ce ajută semnătura digitală? De exemplu, românii din localităţile carantinate trebuie să prezinte Poliţiei o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că se încadrează în cazurile pentru care deplasarea în afara limitelor stabilite este absolut necesară. Însă doar cei care au achiziţionat un program special care asigură securitatea şi certifică semnătura digitală pot prezenta această declaraţie semnată direct pe telefonul mobil. Ceilalţi sunt obligaţi să completeze formularul pe hârtie, în format letric, apoi să semneze „de mână”. STS a pus la dispoziţia românilor o aplicaţie care uşurează completarea declaraţiei pe propria răspundere, dar nu rezolvă problema întru totul. Declaraţia se va completa pe site-ul „Formular.STS.ro”, dar tot trebuie printată şi semnată cu pixul.   Un soft special costă circa 100 de euro şi – la fel ca multe soluţii digitale – are valabilitate limitată la un an sau doi, în funcţie de compania de la care este cumpărat. În cazul noilor cărţi de identitate, acestea vor avea inclusă şi certificarea semnăturii, deci statul va plăti acel soft.   „Semnătura olografă e semnătura aplicată fără mijlocirea unui dispozitiv electronic, când pun mâna pe pix şi semnez foaia respectivă”, a explicat avocatul Adrian Cuculis pentru „Adevărul”. El a arătat şi cum funcţionează semnătura electronică. „În accepţiunea largă, semnătura electronică are şi o lege care o reglementează: o semnătură care să poată fi identificată printr-un token de securitate şi, sigur, să ţi-o valideze dispozitivul respectiv”, spune avocatul.   Noile buletine vor fi eliberate şi pentru copiii de 0-14 ani, la solicitarea părinţilor Noul buletin electronic o să încapă într-un portofel mai micuţ, pentru că va fi cam cât un permis de conducere. Informaţiile fiecărui român vor fi trecute pe ambele părţi ale actului de identitate. Va fi un document mult mai sigur, spun autorităţile.   Cartea de identitate electronică va putea fi solicitată de la 12 ani, şi nu de la 14 ani, ca până acum. Dar părinţii pot face o cerere dacă îşi doresc să aibă carte de identitate cei mici chiar mai devreme. Cererea pentru eliberarea actului de identitate trebuie să fie semnată de către ambii părinţi, prezenţi. Dacă este doar un singur părinte, are nevoie de declaraţie de la celălalt părinte, eliberată la notar/consulat. Cererea va fi însoţită de următoarele documente: ► certificatul de naştere, cu care se face dovada identităţii şi a cetăţeniei române, original şi copie; ► actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, original, document cu care se realizează şi dovada adresei de domiciliu; în cazul în care părintele este cetăţean străin, dovada adresei de domiciliu se face cu permisul de şedere permanentă; ► certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ însoţit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi, original şi copie; ► chitanţă de plată a 7 lei taxă, la CEC sau Poştă.   Practic, din august vor exista următoarele tipuri de acte de identitate: cartea de identitate (CI actuală), cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate.   Cartea de identitate simplă conţine date şi informaţii, înscrise pe faţă şi pe verso şi are formatul unui card. Cartea electronică de identitate va conţine, pe lângă datele prevăzute pentru cartea de identitate simplă, şi un cip. Fiecare poate alege ce fel de carte de identitate doreşte. Minorul sub 14 ani nu poate avea carte de identitate obişnuită, ci numai carte de identitate simplă sau carte electronică de identitate. Până la împlinirea vârstei de 12 ani, minorului i se va elibera o carte electronică de identitate fără imaginile impresiunilor papilare.    Se modifică valabilitatea actelor de identitate Actele de identitate noi vor avea valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani; valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani; valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani; valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani. Cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate se eliberează cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani; cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani; cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani; cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.   Situaţiile în care se eliberează Cartea de identitate provizorie, valabilă un an Cărţile de identitate vor fi eliberate cu valabilitatea un an atunci când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate, a cărţii de identitate simple sau a cărţii electronice de identitate (cum ar fi: certificatul de naştere; certificatul de căsătorie; certificatul/hotărârea de divorţ; dovada adresei de domiciliu); când, temporar, nu se poate realiza procedura preluării datelor biometrice sau în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România.

Citeste mai mult: adev.ro/qr6a0t646x404

Nici un comentariu

Lasati un mesaj