Ministerul Sănătății a aprobat și publicat deja de în Monitorul Oficial, un document care precizează concret ce se întâmplă cu un pacient după ce acesta ajunge la Urgențe: care este timpul de așteptare și cum se face selecția, în funcție de gravitatea problemei de sănătate.
Protocolul naţional de triaj al pacienţilor în structurile de primiri urgenţe a fost stabilit de Ministerul Sănătății, iar documentul descrie şi condiţiile şi perioadele în care pacienţii aşteaptă să fie preluaţi de personalul medical UPU.
Noua lege descrie modul în care se face triajul pacienților la Urgențe
Algoritmul de triaj utilizează 4 puncte decizionale pentru a încadra pacienții în unul dintre cele 5 nivele de triaj. Cele 4 puncte decizionale sunt critice pentru aplicarea corectă a protocolului.Acestea se concretizează în patru întrebări-cheie:
- Pacientul are risc vital?
- Este periculos să aștepte?
- Câte resurse sunt necesare?
- Sunt afectate funcțiile vitale?
Răspunsul la aceste întrebări ghidează asistentul în alegerea nivelului corect de triaj.
Nivelul de triaj:
Nivel II – Critic (cod galben) – pacientul care prezintă o situație cu risc major sau status mental alterat (modificare acută) sau orice durere intensă sau disconfort major: timpul maxim de preluare în zona de tratament: 15 minute
Nivel IV – Non-urgent (cod albastru) – pacientul care prezintă funcții vitale stabile și necesită o singură resursă dintre cele definite la nivelul III: timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 de minute
Nivel V – Consult (cod alb) – pacientul care nu necesită asistență medicală de urgență și niciuna dintre resursele la nivelul III; persoane care se prezintă pentru vaccinare, caz social fără acuze clinice, probleme clinico-administrative (certificate medicale, rețete etc.) : timpul maxim de preluare în zona de tratament: 240 de minute

Pe perioada așteptării, pacientul poate să primească medicație analgetică orală, medicație administrată de către asistentul de triaj la indicația medicului desemnat pentru zona de fast-track.
În responsabilitatea asistentului de triaj intră și efectuarea unor intervenții simple ce au ca scop ameliorarea durerii și creșterea confortului pacienților aflați în sala de așteptare.
Folosirea dispozitivelor de imobilizare (atele sau eșarfe) atunci când se suspectează o fractură, aplicarea de gheață pe o gleznă traumatizată sau chiar învățarea pacientului să adopte o poziție antalgică sunt intervenții ce nu consumă mult timp și care pot avea ca rezultat ameliorarea simptomatologiei și creșterea confortului pentru pacient.
sursa: legestart.ro, a1.ro