Românii vor avea buletine noi cu cip, de anul viitor. Cărțile de identitate vor fi obținute de la vârsta de 12 ani

0
1820

Schimbări majore în ce privește cărțile de identitate, din 2021. Toată lumea va fi obligată să aibă buletin de la vârsta de 12 ani, iar noul act va arăta ca un card bancar și va include un cip, anunță Digi24.

Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile să schimbe cartea de identitate până în 2 august 2021. În acest sens, un proiect de ordonanță a fost pus în dezbatere publică, iar printre principalele modificări se numără:

  • mărimea va fi cea a unui card bancar
  • va ține loc și de card de sănătate – adică va avea o cheie criptografică cu ajutorul căruia ne putem loga în sistemul de sănătate
  • în premieră, va fi un buletin cu cip – va include o imagine facială și două amprente

De anul viitor dacă va fi pregătită platforma ca buletinele să fie eliberate, va fi obligatoriu ca toată lumea să aibă carte de la 12 ani. Și dacă părinții vor, pot obține pentru copii și mai repede acest act.

O asemenea carte cu aceste elemente de securitate există în alte țări, de exemplu Belgia sau Germania.

Ministerul Afacerilor Interne a publicat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români. Prin proiect se creează cadrul legal național pentru asigurarea aplicării directe a Regulamentului (UE) 2019/1157, astfel ca actele de identitate românești să respecte standardele stabilite la nivelul UE, în principal cele care privesc elementele de securitate.

Pentru a asigura cetățenilor români exercitarea dreptului la liberă circulație pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiții similare celorlalți cetățeni UE, România este obligată să emită acte electronice de identitate, începând din luna august a anului viitor (2021).

Noile acte de identitate vin cu garanții suplimentare de securitate și întăresc încrederea instituțiilor publice și a mediului privat că persoana care prezintă documentul este în fapt titularul acestuia. Astfel, se aduc îmbunătățiri majore actualului act de identitate (care a fost pus în circulație în anul 1997), prin utilizarea unor tehnologii de fabricație avansate, a unor elemente grafice de securitate, a unor inserturi de materiale de securitate şi, nu în ultimul rând, prin protecția IT oferită de mediile de stocare electronice.

Prin intermediul noului act de identitate, cetățenii români vor putea, indiferent de locul unde se află (în România sau în afara teritoriului național), să interacționeze online cu autoritățile administrației publice și să solicite prestarea de servicii publice. Întrucât, identitatea se certifică prin mecanisme similare semnăturii electronice, prezența fizică a cetățeanului, la ghișeu, nu va mai fi necesară, acesta putând accesa de la distanță servicii, precum: înmatricularea unui autovehicul, obținerea unui certificat de cazier judiciar, a unor avize, autorizații sau a altor documente de la autoritățile publice, depunerea unor declarații personale prevăzute de lege ș.a.

Noul act electronic de identitate va putea fi folosit pentru autentificarea în platforma informatică a asigurărilor de sănătate și, în aceste condiții, va asigura „funcționalitatea de card de sănătate”.

Actul electronic de identitate se va elibera obligatoriu pentru persoane cu vârsta de 12 ani și, opțional, sub această vârstă, la solicitarea părinților sau a reprezentanților legali.

Tot ca element de noutate, se creează posibilitatea cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate de a obține un act electronic de identitate, fără a mai fi necesară stabilirea domiciliului în România.

Nu în ultimul rând, pentru cei care nu doresc, din orice motiv, o carte electronică de identitate, va exista opțiunea de a solicita eliberarea unei cărți de identitate simple; aceasta nu va conține elemente sau date electronice, dar va prezenta un grad ridicat de securitate.

Potrivit MAI, producerea noilor acte de identitate se va realiza, centralizat, de către Compania Națională „Imprimeria Națională”.

Precizările directorului Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date

„Termenul prevăzut de regulamentul 1857/2019 este 3 august 2021. Pentru a putea emite cartea electronică de identitate, la nivelul structurii pe care o conduc este nevoie să existe nişte dezvoltări ale sistemului informatic.

Aceste dezvoltări sunt previzionate a dura 18 luni, deci un calcul matematic ne arată că deja de pe 2 februarie va începe să curgă acest termen de 18 luni. Este ultima şansă pentru a putea îndeplini obligaţiile prevăzute de acest regulament. În acest sens, intervenţia normativă este extrem de necesară şi de urgentă.

În acest moment, nu luăm ca posibilitate neîncadrarea în acest termen. Toate demersurile organizate la nivelul direcţiei pe care o conduc au fost organizate astfel încât să respectăm termenul prevăzut de regulament.

Trebuie să recunoaştem faptul că actualul card de sănătate nu deţine date privitoare la starea de sănătate. Conţine doar un certificat electronic autentificare, un astfel de certificat va exista şi pe noul card electronic de identitate, astfel încât deţinerea actualului card de sănătate în forma actuală nu mai este utilă şi necesară, mai ales că generează un anumit nivel de cost la nivelul administraţiei publice din România.

Acest card electronic de identitate va permite autentificarea în sistemele administraţiei publice din România, atât centrale cât şi locale, astfel încât ceatăţeanul, indiferent de locul în care se află, în sensul în care intenţionăm să eliberăm aceste cărţi electronice şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, astfel încât, de la distanţă, aceştia să poată să interacţioneze cu administraţia din România şi să solicite prestarea de servicii.

Având în vedere anumite discuţii la nivelul societăţii româneşti, în anul 2017 s-a relevat că o parte a societăţii nu doreşte deţinerea unui document de identitate cu cip. Noul act normativ prevede această opţiune, solicitarea unui card fără cip, va avea acelaşi format. Problema este că, raportat la dispoziţiile regulamentului, acest document nu va permite călătoriile în străinătate, nici în spaţiul UE şi, nefiind prevăzut cu acel cip în care ar trebui să fie introduse certificatele electronice el nu va putea fi folosit pentru solicitarea de servicii la distanţă”, a explicat, în cadrul unei intervenţii telefonice la Digi24, Cătălin Giulescu, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei. 

sursa: digi24.ro, mai.gov.ro110016-ad01ytnkn2qwzdg1nza2ywy5zwi5odrhodbmn2uxmduwmw-thumb_L

Nici un comentariu

Lasati un mesaj